Facultatea de Filosofie din cadrul Universității Naționale din București (Splaiul Independenței 204) va găzdui zilele următoare Conferințele „7 eMotions”, ducând astfel proiectul într-o nouă etapă – cea a perspectivei filosofice asupra emoțiilor primare. Emilian Mihailov vă invită la dezbateri pe teme precum „Indignarea morală pe social media” (joi 27 octombrie, ora 16:00, amfiteatrul „Constantin Rădulescu Motru”), „Viitorul empatiei” (vineri 28 octombrie, ora 16:00, sala „Lucian Blaga”) și „Digitalizarea fricii” (sâmbătă 29 octombrie, ora 16:00, sala „Lucian Blaga”). Intrarea este liberă.
Despre cele trei teme de dezbatere, pe scurt:
Indignarea morală pe social media: Indignarea morală a căpătat o reputație negativă, fiind adesea caracterizată drept o emoție ostilă care cauzează reacții răzbunătoare disproporționate. Indignarea morală pe social media nu doar demonizează acțiunile unor indivizi, ci și exacerbează atitudinile negative față de indivizi care nu împărtășesc valorile noastre sociale și politice. Platformele de social media trebuie evaluate pentru modul în care influentează indignarea morală.
Viitorul empatiei: Empatia este antidotul nostru împotriva egoismului, dar în același timp îi face pe oameni să-i favorizeze pe cei apropiați emoțional și social. Dacă dorim ca empatia să fie un ghid bun pentru comportamentul moral, atunci trebuie să ne gândim la modalități prin să extindem empatia la întreaga umanitate și la alte entități artificiale.
Digitalizarea fricii: Ne este frică din ce în ce mai mult de ziua de mâine. Frica de conflicte armate, frica de a ne pierde locul de muncă, frica de a fi subordonați marilor puteri mondiale. Suntem îndreptățiți să ne fie frică mai mult în secolul XXI? Digitalizarea vieții cotidiene contribuie la exacerbarea fricii prin crearea impresiei să suntem asaltați tot timpul de amenințări. Trebuie să ne gândim foarte bine și detașați de unde vin aceste frici și unde ne duc.
Emilian Mihailov este conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti. Interesele sale de cercetare vizează etica aplicată, filosofia morală, psihologia morală, bioetica şi neuroetica. Este Directorul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) şi în această calitate contribuie la dezvoltarea de parteneriate şi proiecte cu universităţi şi centre de cercetare ca Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics şi Institute of Biomedical Ethics din Basel. A publicat în 2017 cartea „Arhitectonica moralității” (editura Paralela 45). În prezent coordonează proiectul de cercetare exploratorie „Etica oamenilor viitorului: dezvoltarea unui cadrul pluralist de evaluare a tehnologiilor de bioameliorare”.
